Ma doare parca sufletul,ca ai plecat departe,
Si ma lasa inspiratia in aproape fiecare noapte.
Nu mai gasesc rime , cum gaseam inainte,
Mi-e dor de tine,si ma innec in amare cuvinte.
Madalina , ti-e numele,si-l voi respecta mereu,
Inger te-a lasat ,bunul nostru Dumnezeu,
Si ne-a demonstrat ca avea nevoie de tine,
Mai avea nevoie de ingerasi,si te-ai dus cu bine.
Mi-e dor de ochii tai negri,ce ma cutremurau,
Aveau atata energie, atunci cand ma priveau,
Mi-e dor de chipul tau dulce,de glasul tau,
Ai plecat,si-ai luat cu tine o parte din sufletul meu.
Mi-e dor de muzica ta,in care ma regaseam
Ca te-ascultam si plangeam,si alta cale nu gaseam,
Mi-e dor de tine,ca mi-ai fost ca o mama,
Ne-ai fost tuturor,un lucru sfant pe lume,o drama…
Linistea serii parca ascunde cuvintele tale,
Care se tot duc si sunt din ce in ce mai rare,
Am tot ascultat versurile tale,si mai astept …
Sa vii la mine-n vis,si sa-ti schitez portret.
Madalina draga,te chemam la noi mereu,
Cand vei veni sa vii cu bunul Dumnezeu,
Sa ne sfintesti pe toti de tot ce am gresit,
Si sa-ti continui somnul,profund si linistit.
Acum te rog,da-mi putere sa scriu mai departe,
Sa-mi vina rime-n minte,sa te-nscriu in carte,
Esti lumina noastra ce va straluci etern,
Esti frumoasa noastra Madalina,cantata-ntr-un poem.
compus de:ROXANA
