Rătăcită prin suspine, inima durere strânge…
Lumea-ntreagă te ascultă şi-aude a ta melodie,
Dar în a vorbelor umbră, Adevărul cine-l ştie?
Doar inima ta ce bate, în durerea unei clipe
A răcnit trist şi departe, a plecat, a fost şi nu e.
Melodia sufletului nimeni nu ţi-o înţelege.
Toţi stau şi se-ntreabă-ntr-una, ce a fost? Ce se petrece?
Tu te du pe calea ta şi Lumina să te-ndrume,
Spre Tărâmul Fericirii şi spre lumea celor bune.
Sufletul îţi linişteşte şi las[-ne cântul tău,
În Pace tu odinheşte, departe de orice rău.
Te păstrăm în amintire, ca pe-o floare a iubirii,
Lasă lacrima să curgă, către zarea nemuririi.
compus de:JUDIT
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu